Sportul – Minte sănătoasă într-un corp sănătos

de | ian. 2, 2019

Ioana Criste
Profesional Academy Oradea

Mens sana in corpore sano, asta ar trebui să-ți dorești, spuneau anticii. Cele două merg mână în mână, după cum arată specialiștii. Regimul alimentar echilibrat și exercițiile fizice efectuate în mod regulat pot ajuta funcțiile cognitive.
La ce vă fuge gândul când vă spun cuvântul „sport”? La felurite campionate mondiale pe care le comentați cu patos? La siluete sculptate după care oftăm cu toate? La ore întregi de ambiție și perseverență?
Eu mă gândesc automat la un organism puternic și apărat de boli. Asta poate și pentru că resimt pe pielea mea fiecare apucare sau lăsare de exercițiile fizice. Când le fac cu sfințenie, corpul meu strigă prin toți porii că îi e bine, când nu, trag ponoase.
Și, cum sunt într-un moment de oarecare leneveală, m-am gândit că nu o să vă supărați dacă vă înșir beneficiile medicale ale sportului. Ca să ne mobilizeze bine de tot.

Sportul și obezitatea

Legătura lor e clară ca bună ziua, dar haideți să mergem un pic în profunzime și să aflăm că exercițiile fizice reduc în medie cu 40% predispoziția genetică pentru obezitate, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii britanici de la Universitatea Cambridge.
Adică și dacă ne naștem cumva „sortiți” la obezitate, sportul poate da asta peste cap. Cercetătorii au confirmat teoria potrivit căreia un mod de viață activ atenuează influența genetică asupra indicelui de masă corporală și a riscului de obezitate.
Ei au descoperit în cadrul studiului că aceia care făceau sport și aveau gena obezității au luat în greutate 379 de grame, iar sedentarii – 592 de grame.
Așadar, tăiați de pe lista scuzelor moștenirea genetică și treceți la treabă!
Mai ales că sportul afectează hormonii apetitului – anumite ședințe (de exercițiu aerobic mai degrabă decât de cel non-aerobic) declanșează eliberarea peptidei YY, hormon care suprimă apetitul. De asemenea, exercițiile fizice “repară” senzitivitatea neuronilor implicați în controlul sațietății, cei care ne transmit nouă informația că suntem plini, gata cu mâncatul. Automat, asta duce la mai puține alimente consumate și pierdere în greutate.

Sportul, memoria și bolile psihice

Există în acest moment un val de studii care vorbesc despre exercițiile fizice ca despre niște bune ajutoare ale memoriei. Multe merg și mai departe și numesc mișcarea protectoarea noastră de riscul de Alzheimer. Mai exact, plimbările pe o distanță de cel puțin 10 kilometri pe săptămână ar putea fi singurul lucru pe care oamenii îl pot face pentru a preveni micșorarea creierului și apariția demenței, potrivit unui studiu american.

Că sportul face niște lucruri incredibil de bune cu creierul aflăm și din următoarea cercetare, care vizează dependenții de droguri. Medicii fac studii intense pe consumatori înrăiți de marijuana ca să înțeleagă posibilul ajutor pe care îl poate da sportul în cazul acestor dependenți. Se presupune că mișcarea fizică și schimbările pe care le produce la nivelul creierului pot determina folosirea exercițiilor ca o modalitate de prevenire și tratament.
Participanții au spus deja că au sesizat o scădere a “poftei” și a consumului zilnic după câteva ture pe bandă. Pe de altă parte, cercetătorii de la Harvard ne anunță că exercițiile fizice făcute cu regularitate, dar și o anumită restricție calorică întârzie îmbătrânirea în cazul șoarecilor de laborator. Mai precis, “reîntineresc” conexiunile dintre nervi și mușchi.
“Această cercetare ne dă un indiciu despre cât de puternică este influența stilului de viață asupra declinului sinapselor noastre”, sunt de părere medicii. Așa că săriți în adidași de dragul unui creier sănătos și tânăr.

Sportul și alte laude medicale

Știați că mișcarea este leac natural pentru artrită? Medicii americani le recomandă tuturor celor care suferă de artrită să facă exerciții fizice regulate. Cercetarea arată că persoanele care suferă de artrită și fac mișcare scapă de durere și de oboseală, își îmbunătățesc funcțiile extremităților.
Chiar și o schimbare cât de mică în stilul de viață – cum ar fi o plimbare de 10 minute de 3 ori pe zi – poate reduce impactul artritei asupra activităților zilnice și scădea dependența de medicamente. La fel de important mi se pare și faptul că un studiu realizat pe baza a 20 de cercetări anterioare și publicat în British Journal of Cancer a evidențiat faptul că persoanele foarte active din punct de vedere fizic se confruntă cu un risc de 3 ori mai mic de a face polipi intestinali, formațiuni considerate precursoare ale cancerului.
„Exercițiile fizice au numeroase beneficii: stimulează sistemul imunitar, reduc inflamațiile intestinale și contribuie la reducerea nivelului de insulină”, spune principala autoare. Pentru că am auzit de cazuri tot mai dese, vă spun și că femeile sedentare prezintă un risc de peste 2 ori mai mare de a suferi de embolie pulmonară – o afecțiune ce constă în formarea de cheaguri sangvine în plămâni –, potrivit unui studiu publicat în British Medical Journal.
Sedentarismul este de mult timp asociat cu apariția unor boli grave – diabet, tulburări cardiace, colesterol ridicat, însă acesta este primul studiu care indică o creștere considerabilă a riscului de apariție a emboliei pulmonare, aflată adeseori la originea atacurilor de cord. Și apropo de cord, mai are rost să vă spun cât de grozavă e mișcarea pentru inimă?

Iar lista continuă

Cercetătorii din Maryland și Baltimore au descoperit și ei că bolnavii de Parkinson care au mers pe banda de alergare la o viteză confortabilă, pentru o perioadă măricică (exercițiu de intensitate mică) și-au îmbunătățit capacitatea de a merge. Suedezii sar și ei dovada științifică potrivit căreia mișcarea este la fel de bună ca pilulele prescrise în caz de migrenă.
Studiul axat pe 91 de pacienți migrenați a arătat că 40 de minute de exerciții de 3 ori pe săptămână fac miracole. Iar oftalmologii ne-ar putea prescrie liniștiți abonamente la sală ca să nu facem vreodată glaucom. Potrivit unui studiu, mișcarea fizică ține sub control inclusiv presiunea oculară, care, dată peste cap, poate cauza maladii din cele mai grave. Trebuie însă să ne ținem de antrenament, nu glumă: cifrele studiului arată că sportul practicat regulat aproximativ 15 ani scade riscul cu 25%.

Ți-a plăcut acest articol? Dă-i „Share” pe profilul tău pe rețelele de mai jos: